Atacul de Panică: Simptome, Cauze si Tratament

Ce este un atac de panică?

Atacul de panică este o intensă perioadă de frică sau disconfort sever, care se instalează brusc și include simptome precum palpitații, transpirații, tremurături, senzații de sufocare, dureri în piept și teama de moarte sau pierderea controlului. Deși atacurile de panică pot fi înfricoșătoare, ele sunt temporare și pot fi gestionate eficient cu tratament, terapie si tehnici de relaxare.

În ceea ce privește prevalența atacurilor de panică, conform studiilor, femeile sunt afectate mai frecvent decât de bărbații de acestea. În cazul atacurilor de panică la copii, ele sunt relativ rare până la vârsta pubertății, când rata prevalenței crește.

Frica resimțită în timpul unui atac de panică este una teribil de mare ce ne incapacitează. Mai este numită și ‘’frica de frică’’ deoarece persoanele care suferă de această afecțiune ajung să se teamă de simptomele fricii și interpretează simptomele respective ca pe niște semne că li se va întâmpla ceva foarte rău.

În cazul unui pericol real, scopul fricii este acela de a ne apăra: fie intrăm în modul Fight, luptăm cu inamicul sau cu situația care ne pune în dificultate, fie intrăm în modul Flight, ce presupune să ne ferim sau să fugim de ceea ce ne-ar putea face rău. În acest caz, frica ne ajută cu privire la un pericol real. Spre exemplu, într-o situație periculoasă, respirația accelerată înseamnă mai mult oxigen pompat în sânge, deci mai multă energie pentru a lupta cu inamicul sau pentru a fugi din calea lui.

Diferența dintre frica întemeiată generată de o situație dificilă în care suntem pusi și frica resimțită în cadrul atacului de panică este că cea din urmă este generată de o “alarmă falsă”: aceea că este periculos să facem atacuri de panică pentru că asta înseamnă că e ceva în neregulă cu noi; astfel, apare o îngrijorare și mai mare pentru viitoarele atacuri de panică pe care le-am putea face și ajungem să acordăm o atenție foarte mare oricărui simptom care ar putea duce la un atac de panică și să rămânem blocați în sentimentul și gândul că nu putem face nimic pentru a schimba situația.

Ce se întamplă în timpul unui atac de panică?

Caracteristica principală a atacului de panică o constituie o perioadă de frică intensă sau de disconfort intens, ce debutează brusc și are o durată de până la 10 minute.

Persoana simte că nu mai are aer, că este foarte posibil să facă un atac de cord, organismul îi transmite semnale că este în pericol; se poate instala o teamă din ce în ce mai mare atunci când persoana în cauză vede că nu starea nu i se ameliorează. O altă componentă definitorie este dorința de a scăpa cât mai repede de/ din situația respectivă.

Simptomele atacurilor de panică

Simptomele atacurilor de panică pot și fizice (somatice) sau de natură psihică.

Semne fizice ale unui atac de panică

Cele mai frecvente semne fizice ale unui atac de panică sunt:

• palpitații;
• senzație de sufocare/ incapacitatea de a inspira profund;
• tremor;
• bătăi puternice ale inimii;
• greață;
• dureri în piept;
• furnicături la nivelul membrelor;
• țiuit în urechi;
• frisoare/ valuri de căldură;
• probleme digestive.

Semne psihologice și emoționale ale unui atac de panică

• senzație de leșin;
• senzație de sufocare;
• frica de moarte;
• teama de pierdere a controlului;
• frica de a nu “înnebuni”.
• o trăsătură definitorie a atacurilor de panică este teama foarte mare de a nu fi observate de către ceilalți din jur.

Cauzele și declanșatorii atacurilor de panică

Cauzele atacurilor de panică sunt variate și de regulă sunt împărțite în 2 categorii: factori de stres sau psihologici și condițiile medicale.

Factori de stres și factori psihologici

Negarea sentimentelor

Se refera la acea tendință de a nu acorda importanță trăirilor, mai ales în cazul în care acestea sunt din spectrul negativ (ceva ce ne supară, o situație stresantă despre care preferăm să nu vorbim sperând astfel că nu-și va pune amprenta asupra vieții noastre de zi cu zi, o situație presantă din punct de vedere profesional sau personal samd).

Gândurile anxioase și dialogul interior

Preocupările referitoare la următorul atac de panică ce ar putea apărea, la efectele acestuia asupra sănătății fizice și psihice și reacțiile celor din jur pot determina o stare continuă de agitație.

De asemenea, temerea că o boală gravă sau chiar incurabilă ar putea fi cauza atacurilor de panică poate duce la creșterea apariției acestora, o cauza putând fi tocmai dorința inconștientă de a trece din nou și din nou prin ele în speranța că astfel vă fi descoperită și acea boală gravă sau incurabilă.

Depresia

Intre 10% și 65% dintre persoanele cu anxietate și atacuri de panică prezintă și tulburarea depresivă.

La aproximativ 1/3 dintre persoanele cu ambele tulburări, depresia apare înainte să debuteze panica; la restul de 2/3, aceasta apare concomitent sau după debutul panicii.

Istoricul familial

Se crede că există multe gene care presupun vulnerabilitate pentru tulburarea de panică și, implicit, atacurile de panică, insă nu sunt cunoscute genele exacte care determină apariția acestora.

Totusi, copiii părinților cu tulburare anxioasă, depresivă sau bipolară au un risc crescut pentru tulburarea de panică/ atacuri de panică.

Abuzul fizic sau/si sexual

Prezența unor experiențe de abuz fizic sau sexual în copilărie este mai mare în cazul tulburării de panică sau a atacurilor de panică decât în alte tulburări anxioase.

Accident

Trecerea prin experiența unui accident (de mașină, de muncă samd) poate reprezenta un factor ce determină atacuri de panică, mai ales în situația în care pot exista anumite rememorări ale evenimentelor traumatice în contextul vieții de zi cu zi.

Anxietatea de separare

Ingrijorarea excesivă cu privire la anumite evenimente neplăcute ce i-ar putea implica pe cei apropiați și de care persoana este la distanță, deci incapabilă să intervină, poate determina apariția unor atacuri de panică.

Factori stresanți legați de o pierdere semnificativă

Tendința sau indisponibilitatea de a trece prin procesul de doliu poate determina apariția unor stări de panică sau anxietate puternică ce pot fi însoțite și de atacuri de panică. Este recomandată întotdeauna parcurgerea tuturor stadiilor procesului de doliu întrucât este singura modalitate prin care pierderea în cauză nu va incapacita persoana să-și reia cursul vieții.

Unele schimbări care se petrec în viață

Intotdeauna o schimbare va presupune un câștig și o pierdere deopotrivă, iar raportarea diferită la această situație poate duce la instalarea stărilor de anxietate și panică. Spre exemplu, în cazul schimbării jobului cu unul mai atractiv este necesară conștientizarea părților bune, dar și a celor dificile: jobul nou poate fi mai bun, însă cel vechi era familiar, deci jobul nou va necesita un consum suplimentar de energie pentru adaptare. Este necesară o abordare realistă a tuturor aspectelor schimbării pentru ca aceasta să nu destabilizeze persoana.

Condiții medicale și consumul de substanțe

Diagnosticul de panică nu se poate pune în cazul în care atacurile de panică apar ca un rezultat al unei condiții medicale generale. Aici, menționăm cele mai frecvente situații medicale ce pot determina apariția unor atacuri de panică sau a diagnosticului de panică:

• condițiile endocrine: hiper- și hipotiroidismul, feocromocitomul, hipoglicemia, hiperadrenocorticismul;
• condițiile cardiovasculare: insuficiența cardiacă, embolismul pulmonar, aritmiile;
• condițiile respiratorii: maladia pulmonară obstructivă cronică, pneumonia, astmul;
• condițiile metabolice: carența de vitamina B12, porfiria;
• condițiile neurologice: neoplasmele, disfuncția vestibulară, encefalitele.

Totuși, pentru a stabili dacă simptomele anxioase survin în urma unei condiții medicale, este necesar ca psihiatrul sau psihologul clinician să determine că simptomele sunt legate de condiția medicală. Un prim pas în a determina conexiunea dintre cele două este asocierea temporală între debutul, exacerbarea sau remisiunea condiției medicale generale și simptomele de panică.

Spre exemplu, daca o persoană suferă de hipertiroidism de câțiva ani și experimentează atacuri de panică de câteva luni, cel mai probabil cauza acestora nu poate fi condiția medicală generală.

Fumatul reprezintă și el un factor de risc pentru atacurile de panică.

Consumul de substanțe stimulante ale sistemului nervos central (cocaină, amfetamină) sau cannabis și sevrajul la substanțe care inhibă sistemul nervos central (barbiturice, alcool) pot determina apariția atacurilor de panică.

Tratamente eficiente pentru atacurile de panică

Tratamentul în cazul atacurilor de panică poate fi medicamentos și/sau nemedicamentos.

În cazul în care atacurile de panică sunt atât de dese sau de agresive încât duc la incapacitatea persoanei de a-și desfășura activitatea și viața de zi cu zi, este de dorit o abordare interdisciplinară, respectiv o colaborare între psiholog/ psihoterapeut și psihiatru.

Tratamentul medicamentos poate fi prescris doar de către un medic psihiatru după un consult de specialitate.

Psihoterapia

Pe termen lung, s-a constatat că psihoterapia conduce la rezultate mult mai bune și mai durabile bazandu-se atât pe utilizarea tehnicilor de relaxare în atacul de panică, dar și pe identificarea cauzelor mai profunde ce duc la apariția acestora.

Afla mai multe despre serviciile de psihologie oferite de Alina Badinici!

Medicamente prescrise în caz de atacuri de panică

Așa cum am mai menționat, persoana în măsură să prescrie un tratament medicamentos în cazul atacurilor de panică este medicul psihiatru.

Printre medicamentele pentru atacuri de panică prescrise de către medicii psihiatri menționam Prozac, Zoloft, Xanax, anxioliticele.

Rolul antidepresivelor în gestionarea atacurilor de panică

Antidepresivele oferite în cazul atacurilor de panică au rolul de a echilibra neurotransmitatorii de la nivelul creierului, în speță la creșterea nivelului de serotonină, inducând o stare de bine și scăderea stării de anxietate.

Atacurile de panică în contexte specifice

Gestionarea atacurilor de panică în timpul somnului

Atacul de panică în somn/ nocturn reprezintă o categorie aparte de atac de panică întrucât diferă de panica apărută după trezirea completă, presupune trezirea din somn din cauza panicii resimțite.

Variantele pentru a gestiona atacurile de panică nocturne presupun:

• conștientizarea și gestionarea emoțiilor cu care te confrunți;
• utilizarea unor tehnici de respirație;
• ancorarea în realitate prin pipăirea locului în care te afli, ascultarea sunetelor din jur, identificarea mirosurilor samd.

Gestionarea atacurilor de panică în sarcină

Apariția unor atacuri de panică în sarcină poate avea cauze multiple. Dintre acestea, menționăm: teama de noul rol de părinte, teama de a nu face față tuturor situațiilor noi, teama de a nu rani copilul, teama de a nu-și pierde identitatea profesională samd.

În cazul femeilor însărcinate, este necesar să fie excluse cauzele fizice împreună cu medicul ginecolog în prima faza; apoi, în funcție de recomandarea acestuia, se merge pe tratament nemedicamentos sau combinarea acestuia cu cel medicamentos.

Înțelegerea și prevenirea recidivei atacurilor de panică

Recidiva atacurilor de panică este diminuată considerabil în cazul persoanelor care încep să discute despre despre lucrurile\gândurile cu care confruntă într-un cadru sigur și profesionist, în cadrul unei psihoterapii, indiferent de tipul acesteia.

Identificarea și lucrul cu gândurile și comportamentele declanșatoare

Psihoterapia ajută în decelarea cauzelor profunde ale atacurilor de panică, ducând astfel la scăderea lor până la dispariție (ex. o persoană care are atacuri de panică în spatii mici, închise poate identifica drept factor declanșator o relație pe care a resimțit-o că fiind foarte intruzivă și dependentă cu unul dintre ingijitorii sau principali din copilărie, fapt ce schimba percepția despre cauzele atacurilor de panică a persoanei).

Importanța unui stil de viață echilibrat

Importanța unui stil de viață echilibrat (o rutină zilnică, un program de somn cu minim 7 ore pe noapte , o alimentație echilibrată, o igienă psihică) este foarte mare. Totuși, echilibrul în viața de zi cu zi presupune și ajustări permanente și adaptări la noi situații; astfel, o conștientizare a tuturor aspectelor din viața noastră, fie ele pozitive sau negative, contribuie la menținerea unui stil de viață echilibrat.

Întrebări frecvente legate de atacurile de panică

Cum poți diferenția un atac de panică de alte probleme de sănătate?

Recomandarea este aceea de a merge, pentru început, la un medic internist/ generalist care să elimine orice altă cauză medicală.

Ce trebuie să faci dacă suferi un atac de panică noaptea?

În cazul unui atac de panică noaptea este recomandat, în primă fază, să conștientizezi unde ești, să încerci să surprinzi ce este în jurul tău și să numești ce vezi, întrucât această acțiune iți poate da un sentiment de siguranță de sine. De asemenea, fiind vorba despre o trezire bruscă într-o stare de panică, este foarte utilă și refolosirea aceleiași acțiuni (de ex. să te ridici și să bei câteva guri de apă de fiecare dată când apare atacul de panică nocturn).

Când ar trebui să cauți ajutor medical pentru atacurile de panică?

Întrucât atacurile de panică se asociază cu o probabilitate crescută de dezvoltarea ulterioară a tulburărilor anxioase, depresive, bipolare, este necesar că acestea să fie tratate cu seriozitate. Astfel, în cazul atacurilor de panică frecvente, în afară de psihoterapie, se recomandă un consult medical care să excludă eventualele cauze fizice, abia apoi putând discuta despre un anumit tip de abordare a acestora.

Concluzie

Desi nu reprezintă o afecțiune sau o tulburare mintală, atacul de panică poate determina o scădere a calității vieții persoane, pierderea capacității de a lucra și poate altera relațiile interpersonale. Tocmai de aceea, începerea unei psihoterapii în cazul apariției unui atac de panică este absolut necesară pentru că poate oferi echilibru și o perspectivă diferită asupra cauzelor atacurilor de panică ce nu poate fi obținută de către persoana de una singură.

Bibliografie

• Planuri de tratament și intervenții pentru depresie și anxietate - ediția a doua (Robert L. Leahy, Stephen J. F. Holland, Lata K. McGinn)
• Ajută-te singur în caz de atac de panică (Radu Vraști)
• DSM-5 Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale (American Psychiatric Association